Oul. Vă puteţi imagina câte atribute pozitive într-un singur plod? Ia să ne gândim: „cine a fost primul – oul sau găina”, sau „Oul lui Columb”, sau „te porţi cu el ca si cu un ou”, „merge ca pe ouă”, sau “ca să faci omletă, trebuie să spargi nişte ouă” cu varianta” – “nu poţi face omleta fără să spargi ouăle”, mă rog, înţelegeţi voi cum vine treaba.
Uite aşa realizezi cât de important în viaţa omului, şi nu numai a lui, a devenit OUL. Şi ca să continuu în aceeaşi notă vă voi povesti cum şade treaba şi cu ceea ce rămâne după el. De fapt ce vreau eu să subliniez este că şi cojile sunt la fel de importante. Ce credeţi că vom face cu ele? Nu, nu le aruncăm la gunoi! O să le găsim loc prielnic în gospodăria noastră. Dar, mai întâi, hai să facem un calcul mic: Coaja de la un ou cântăreşte cam 10 gr.; să zicem că familia noastră este alcătuită din 3 membri, iar fiecare membru mănâncă într-o săptămână 3 ouă, atunci, într-un an putem strânge nici mai mult nici mai puţin de 4 – 5 kg de coji de ou. O comoară, ce mai! Ce facem cu ele? Le uscăm, le mărunţim şi le păstrăm în pungi de hârtie până când nevoia o va cere.
Fireşte că am în vedere utilizarea sa în scopuri ecologice, ca ajutor important în gradină, dar şi în ocrotirea plantelor de apartament. Un adept al vieţii ecologice şi duşman al folosirii chimiei în propria grădină va susţine, fără tăgadă, utilitatea Măriei Sale – Coaja de Ou.
Coaja de ou se pune în slujba creşterii fertilităţii şi îmbunătăţirii structurii solului Ea poate juca rolul bunei doici nu numai pentru plantele din gradină, ci şi pentru pupilii noştri din apartament. Pentru protejaţii din apartament putem pregăti pur şi simplu o supă (am în vedere infuzie, fireşte), adică să turnăm apă peste cojile mărunţite şi să lăsăm câteva ore, sau câteva zile, ca apoi să folosim infuzia la udatul lor ; în acelaşi scop le putem utiliza mărunţite şi încorporate cu grijă în substrat. Procedăm la fel şi pentru suratele lor grădinărese.
Este bine de ştiut, totuşi, că mare parte dintre plantele de apartament nu suporta prea bine, sau, unele deloc, calciul. Aici am în vedere azaleele, gloxiniile, saintpaulia, streptocarpusii etc. Excesul de calciu poate duce la îmbolnăvirea (cloroza) lor. De aceea se recomanda udarea acestora, şi în general a tuturor plantelor de apartament, cu apă fiartă şi răcită sau cu apă stătută, în nici un caz cu apă de la robinet.
Coaja de ou are prin cămările sale o multitudine de bunătăţuri. Una dintre ele – carbonatul de calciu, care ţine loc de îngrăşământ cu conţinut de calciu. Deoarece structura aparte a cristalelor din coaja de ou este diferită faţă de cea a varului sau a cretei, şi sunt bine asimilate de către sol, plantele apreciază mai mult aceasta hrană, fiind mult mai „digerabilă” decât suratele ei „calcaroase”. Astfel, coaja de ou îşi câştigă locul de seamă în bucătăria grădinilor, fie ele de legume, de flori sau livezi.
Pentru a grăbi acţiunea benefică a cojii de ou, mai întâi de toate trebuie s-o pisăm. Este bine de ştiut, totuşi, că in sol coaja de ou se descompune destul de lent, aşa că, vom avea grijă să nu o înglobăm „cu toptanul”, ci cu măsură. Dacă nu vom avea cumpătare în utilizarea ei, acest lucru va influenţa negativ creşterea şi dezvoltarea răsadurilor de tomate, vinete, ardei, de altfel, a oricăror răsaduri, din simplul motiv că acest „ingredient” se aplică plantelor mature. Cu alte cuvinte, este un meniu pentru adulţi şi nu pentru copii.
Cu toate acestea, pentru că în coaja de ou se îngrămădesc nu numai calciul ci şi o seamă de alte microelemente, foarte necesare plantelor, ne vom îngriji să administrăm acelor culturi care au mare nevoie de ele. Şi aici avem în vedere pe madam Conopida, care va aprecia nespus de mult acest regim preferenţial. Aşa că, la plantarea ei vom pune în brazdă, sau lăcaş, (amestecând-o cu ceva cenuşă şi foi de ceapă) şi o lingură – hai doua – de coji de ou bine pisate. Dacă le mai şi opărim olecuţă, treaba este perfectă. Coaja de ou face o treabă bună şi în calitate de strat de drenaj pe fundul recipientului folosit pentru răsaduri. Dacă presărăm coji de ou pisate de jur-împrejurul răsadurilor de callistephus (ochiul boului) ele vor fi protejate împotriva căderii plăntuţelor.
Ca să alungăm oaspeţii nepoftiţi, tot de coaja de ou mărunţită ne folosim. Coaja de ou încorporată în brazde va ţine la respect pe hulpava coropişniţă. Dacă presărăm o mână de coajă de ou pe lângă varză melcii şi limacşii, boscorodind vorbe de ocară, o vor ocoli.
O metodă de a păcăli fluturele alb al verzei, dar şi de a decora grădina este următoarea: din loc în loc înfigem crenguţe mlădioase cu câte o pălărie din jumătate de coajă de ou. Vor fi aievea unor fluturi jucăuşi, iar lepidopterele vărzoase vor considera că locul este deja ocupat şi-l vor ocoli.
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.